marți, 19 iulie 2011
Astazi incep sa scriu cartea mult ceruta de voi, de voi cei care ma iubiti, cei care-mi sunteti alaturi...e pentru voi asta...e pentru cei care vor sa fie fericiti in primul rand cu ei insisi...Imi voi structura carticica in cateva capitole...voi vorbi despre iubire, despre credinta si rolul acesteia, despre prietenie, despre lucrurile care iti pot aduce fericirea...Voi incepe cu ce va place voua...iubirea....
duminică, 17 iulie 2011
As vrea sa pot sa sterg totul cu buretele, as vrea sa adun toata durerea intr-un sac si sa alung toata tristetea asta care ma domina, care ma transforma in neom...As vrea sa pot sa spun gata , as vrea sa pot alunga toate sentimentele astea din suflet, as vrea sa ma arunc in mare, nu pentru a ma sinucide pe mine ca fiinta si sa ucid cosmarul care se zbate, sa inec toate gandurile astea ...Stii nu-mi doresc mai mult decat sa-mi gasesc fericirea mea insami, as vrea sa gasesc bucuria de exista, vreau sa gasesc motivele pentru care merita mereu sa lupt, vreau sa-mi umplu inima cu micile bucurii, cu fericirea si lumina parintilor, cu stralucirea ochilor copiilor, cu toata iubirea debordanta de care ma bucur zilnic...de ochii mici si indoielnici, de privirea care cauta mereu necunoscutul...vreau sa ma bucur ca pot alerga pe plaja, sa ma las desculta si sa simt briza marii, sa simt toata energia pe care mi-o transmite vreau sa incetez sa ma gandesc la lucruri care nu merita, pentru ca asa nu voi mai avea timp sa ma gandesc la cele care merita...vreau sa urc muntele si acolo sa fiu mai aproape de adevarul universului...vreau sa profit de libertatea mea si de faptul ca pot fi fericita si implinita pentru ca pot face tot ce-mi doresc...
nu mai simt nimic...sufletul meu e gol, e pustiu...cat de greu este e ca si cand totul te sufoca , ca si cand te afli intr-o incapere e intuneric si nu poti respira...e greu, e atat de greu sa intelegi ce s-a intamplat , e atat de greu sa intelegi ca s-a terminat , ca de fapt nu a fost nimic, a fost doar un vis care nu a durat, care s-a terminat intr-un cosmar...si ce mai conteaza? nu-mi doresc mai mult decat sa mi redobandesc increderea si echilibrul sufletesc. trebuie sa ma impac cu mine insami sa-mi adun toate fortele si sa ridic fruntea...
sâmbătă, 16 iulie 2011
decalogul lui octavian paler
"Prima poruncă: Să aştepţi oricît.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sînt bune decît amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
4: Să nu numeri zilele.
5: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
6: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
7: Nu pune în aceeaşi oală şi ru¬găciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
8: Dacă gîndul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavînd altceva mai bun de fă¬cut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
9 : Binecuvîntează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o tîrfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
10 : Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.'' Octavian Paler